De la Portal semantic Pagini Favorite

Porumbei mesageri

Porumbelul şi ramura de măslin, o imagine a păcii şi a nemuririi

Facerea 8, 11: „Şi porumbelul s-a întors la el, spre seară, şi, iată, avea în ciocul său o ramură verde de măslin. Atunci a cunoscut Noe că s-a scurs apa de pe faţa pământului.“

„Un element care întăreşte lectura tipologică a episodului îl constituie faptul că porumbelul se întoarce către seară“, spune Sfântul Chiril al Ierusalimului. Iată că prima speranţă a faptului că potopul a luat sfârşit apare pentru Noe şi membrii ambarcaţiunii prin faptul că porumbelul s-a întors pe arcă având o ramură de măslin în cioc. „Nu la întâmplare, nici fără rost stă scris în Scriptură: «spre seară», ci ca să cunoaştem că porumbelul a găsit hrană potrivită şi a mâncat toată ziua; iar spre seară s-a întors, aducând un lăstar de măslin în cioc. Aşa e pasărea aceasta, blândă; caută totdeauna prietenia omului; de aceea s-a şi întors; şi, cu lăstarul de măslin adus de ea, a adus multă mângâiere dreptului Noe. (...) Totul s-a făcut cu rânduiala lui Dumnezeu! Şi găsirea frunzei, şi întoarcerea porumbelului la dreptul Noe cu frunza în cioc. De altfel, măslinul e totdeauna verde şi se poate ca, după retragerea apelor, măslinul să mai fi avut frunze“, spune Sfântul Ioan Gură de Aur.

Atât în Vechiul Testament, cât şi în perioada creştină, măslinul reprezintă o sursă esenţială de extragere a untdelemnului întrebuinţat în ritualurile religioase. Măslinul, după frunzele pururea-i verzi, închipuie nemurirea. Totodată, ramura de măslin este simbol al păcii. După cum observăm în fragmentul de la Judecători 9, 8-9, măslinul reprezintă şi un element al mândriei, iar ramurile lui multe şi stufoase sunt simbolul familiei numeroase.

Porumbelul care le-a vestit sfârşitul potopului lui Noe şi familiei lui apare din nou, după cum ştim, la Botezul Domnului, însă cu o misiune mult mai însemnată. „De aceea se arată şi la botez porumbelul, nu aducând o ramură de măslin, ci arătând pe Cel ce ne eliberează din toate relele şi dându-ne bune nădejdi. Porumbelul nu mai scoate din corabie un singur om, ci, arătându-se, ridică la cer întreaga lume, iar în loc de stâlpare de măslin aduce întregii lumi înfierea“, explică Sfântul Ioan Gură de Aur. ... mai mult...^[1]

Porumbeii mesageri folositi in loc de email si SMS

Porumbeii mesageri folositi in loc de email si SMS

Imi plac oamenii originali. Problema este putin mai complicata, deoarece porumbeii voiajori nu fac decat sa se intoarca la cuibul lor, lansati fiind din alta locatie. Deci, nu ii puteti “trimite” undeva.

Poate colegii mei stiu vreo metoda de a si “trimite”, prin dresaj, eu unul nu am auzit de asa ceva.

Solutia: amenajati cate un adapost pentru un porumbel pe balconul Dvs. si al iubitei, dupa care luati 2 pui de voiajori, cate unul pentru fiecare. Puteti sa le puneti si nume… Nokia si Ericsson. Un kg de grau este mai ieftin decat un abonament. Dupa ce invata sa zboare pe afara, le efectuati cateva antrenamente cu lansari de la 2-3 km. Ei vor reveni acasa imediat. Dupa ce s-au “rodat” puteti incepe. Dvs. luati porumbelul iubitei iar ea porumbelul Dvs. (daca doreste sa va dea “reply”). Scrieti mesajul, il atasati la porumbel si il lansati. Acesta ajunge acasa (la destinatara). Stapana citeste mesajul, compune un raspuns si il trimite cu porumbelul Dvs. ... mai mult despre porumbei mesageri^[2]

Porumbeii, eroii razboiului

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, atunci cand se produceau ambuscade strategice si armatele germane incolteau trupele americane, zilele treceau, proviziile si munitiile se terminau, era o chestiune de timp pana la sfarsitul tragic ce ii astepta.

In cazul asta, masurile erau luate, cineva s-a gandit ca PORUMBELUL VOIAJOR ar putea sa fie scaparea soldatilor in caz ca se intampla asa ceva.

Iata aici cateva poze cu dotarea soldatilor din acele vremuri (arma,hrana si porumbelul).

Cotetul mobil al porumbeilor la care trageau mereu aducand cu ei mesaje disperate ale soldatilor la ananghie.... mai mult despre porumbei mesageri^[3]

Spioni zburatori

Un fapt mai putin obisnuit, dar nu necunoscut, este ca, de-a lungul timpului, porumbeii s-au numarat printre cei mai buni spioni. Avand abilitatea de a da din aripi in timpul zborului cu o frecventa de pana la 10 ori pe secunda, porumbeii de curse pot zbura chiar si 16 ore fara odihna. Acest lucru nu a ramas neexploatat de catre armata.

Serviciile britanice de spionaj au avut, la sfarsitul celui de Al Doilea Razboi Mondial, un plan secret de dresare a porumbeilor pentru a zbura spre tinte inamice, transportand cantitati mici de explozibil sau arme biologice. Spionajul britanic a infiintat chiar asa-numitul „Comitet al porumbeilor“, care trebuia sa stranga si sa pastreze informatii pretioase obtinute in timpul dresarii pasarilor pentru a duce mesaje. Documentele Sectiei de informatii a Biroului de razboi, recent declasificate din Arhivele Nationale, avertizau ca „activitatea de cercetare asupra porumbeilor nu va stagna“ si, in cazul in care Marea Britanie nu va continua experimentele, „alte puteri o vor face“. Printre experimente se numara si cel de antrenare a porumbeilor pentru transportul de explozibil catre tintele inamice. Mai mult, comandorul de aviatie W.D.L. Rayner a sugerat inserarea unui „agent biologic“ in explozibil. Acesta credea ca astfel de idei revolutionare pot modifica modul de lupta si a beneficiat de un oarecare sprijin chiar din partea directorului MI6 din timpul razboiului, Sir Stewart Menzies.

Tot in cel de Al Doilea Razboi Mondial, porumbelul calator „Gl Joe“ a salvat peste 1000 de soldati aliati intr-o singura misiune! El a fost decorat cu Medalia „Dickin“, echivalent, pentru animale, al Distinctiei „Crucea Victoria“. In pofida focurilor inamice, porumbeii mesageri au avut o rata de succes de 98% in misiunile ce le-au fost incredintate.... mai mult^[4]